Guvernul eston a acuzat marți, 29 septembrie 2026, serviciile secrete ruse că s-au aflat în spatele unui atac incendiar comis luna trecută asupra unei companii de apărare din capitala Tallinn. Ținta sabotajului a fost Milrem Robotics, un producător de vehicule terestre fără pilot care sunt folosite pe frontul din Ucraina.
Incidentul a avut loc în noaptea de 14 spre 15 august 2026, la o clădire folosită de companie în cartierul Lasnamäe. Potrivit autorităților estone, în urma investigațiilor s-a stabilit cu certitudine că acțiunea a fost un act de sabotaj ordonat de Moscova, făcând parte dintr-o campanie mai amplă menită să intimideze Europa și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.
„Atacul incendiar asupra Milrem Robotics a fost ordonat de serviciile speciale ruse. Acesta face parte din campania mai amplă a Rusiei în Europa pentru a ne intimida și a slăbi sprijinul nostru pentru Ucraina. Nu va funcționa. Răspunsul nostru va fi exact opusul: o securitate mai puternică în țară, un sprijin mai mare pentru Ucraina și o presiune sporită asupra Rusiei”, a scris premierul eston Kristen Michal pe rețeaua X.
Reacții diplomatice și susținere internațională
În urma confirmării oficiale, ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, l-a convocat de urgență la minister pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei. La rândul său, Kremlinul a respins categoric acuzațiile prin intermediul purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, care le-a numit nefondate și nechibzuite.
În cadrul anchetei, trei cetățeni letoni bănuiți că au provocat incendiul au fost reținuți în Letonia pe 17 august 2026 și în ziua următoare, fiind ulterior predați autorităților din Estonia. Nimeni nu a fost rănit în urma izbucnirii focului.
Ministrul leton de Externe, Baiba Braže, a transmis un mesaj ferm de solidaritate. La Bruxelles, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia își continuă campania de acțiuni ostile împotriva aliaților, dar că eșuează în a submina unitatea sprijinului pentru Ucraina.
Foto: Kuvien käyttöehdot – Villkor för att använda bilderna – Use and rights
© Lauri Heikkinen, valtioneuvoston kanslia. Autor: FinnishGovernment, via Wikimedia Commons, CC BY 2.0