Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis joi, 22 octombrie 2026, în unanimitate, că plângerile formulate de cinci magistrați români privind plata integrală a restanțelor salariale sunt „vădit neîntemeiate”. Instanța de la Strasbourg a stabilit că statului român nu i-au fost încălcate obligațiile și că politicile bugetare țin de competența autorităților executive și legislative.

Cei cinci judecători care au dat statul în judecată aveau de recuperat aproximativ 300.000 de euro în restanțe salariale, câștigate prin hotărâri judecătorești definitive. Aceștia au reclamat la CEDO că întârzierea plăților le-a încălcat dreptul la proprietate și dreptul la un proces echitabil, din cauza suspendării unor demersuri în justiție pe perioada eșalonărilor.

În motivarea hotărârii, CEDO a arătat că, într-un context economic dificil și de criză acută, este rezonabil ca Guvernul să revizuiască situația țării pentru a lua măsurile adecvate, fără ca previzibilitatea legii să fie afectată. De asemenea, instanța europeană a atras atenția asupra riscului unor conflicte de interese atunci când magistrații se pronunță asupra unor drepturi de care beneficiază ei înșiși.

Reacția PNL și poziția Înaltei Curți

Partidul Național Liberal a transmis imediat după pronunțare că decizia CEDO confirmă poziția fostului premier Ilie Bolojan în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție privind utilizarea fondurilor publice.

„Partidul Național Liberal constată astfel justețea poziției precedentului Executiv și consideră că decizia CEDO întărește separația puterilor în stat atunci când vine vorba despre folosirea fondurilor publice”, se arată în comunicatul oficial al liberalilor.

De cealaltă parte, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că a luat act de decizia CEDO și că aceasta trebuie analizată în integralitatea sa, cu toate argumentele și nuanțele reținute.

„În esență, apreciem că decizia reconfirmă o serie de principii fundamentale, între care caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, respectarea separației puterilor în stat și posibilitatea eșalonării executării obligațiilor financiare, în anumite condiții”, a precizat președinta instanței supreme.

Această hotărâre a CEDO vine la doar o săptămână după ce ICCJ a stabilit definitiv, pe 15 octombrie 2026, că Guvernul trebuie să achite magistraților restanțele salariale estimate la 1 miliard de euro în termen de 10 zile. Hotărârea de la Strasbourg vizează însă o procedură distinctă privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nu anulează decizia internă a instanței române.