Valul de proteste masive care a cutremurat Franța s-a soldat cu peste 1.800 de persoane arestate la nivel național, în urma unor confruntări violente, incendieri și jafuri de proporții. Manifestațiile, organizate împotriva creșterii costului vieții și a condițiilor din școli, au scos în stradă sâmbătă între 550.000 și 800.000 de oameni în întreaga țară, potrivit estimărilor oficiale și ale organizatorilor.

Numai în regiunea pariziană, poliția a operat un număr record de 855 de arestări, procurorii precizând că 517 persoane au rămas în arest, printre care se numără și 171 de minori. Violențele din capitală au lăsat în urmă vitrine sparte, străzi pline de cioburi și magazine jefuite în zona Pieței Republicii. Bilanțul forțelor de ordine rănite indică 150 de polițiști afectați la nivel național, potrivit premierului, în timp ce un comunicat anterior al poliției din Paris menționa și doi pompieri răniți. De asemenea, o persoană a murit în urma unui infarct în timpul marșului, iar un adolescent de 17 ani și-a pierdut o mână la Saint-Étienne după explozia unei grenade lansate de poliție.

„Nu există cuvinte pentru a condamna ceea ce s-a întâmplat, atât de șocant este. Țara este în haos”, a declarat primarul orașului Limoges, Guillaume Guérin, după ce primăria istorică a fost incendiată intenționat, flăcările distrugând o mare parte din clădirea din secolul al XIX-lea și prăbușindu-i acoperișul. Atacuri asupra unor clădiri publice și magazine au fost raportate și în Marsilia, unde protestatarii au pătruns în holul primăriei, precum și la Lyon, Avignon și Grenoble.

Tensiuni politice extreme și acuzații în lanț

Premierul Sébastien Lecornu și ministrul de Interne Laurent Nunez au atribuit violențele unor grupări radicale de extremă stângă foarte bine organizate, cărora li s-au alăturat ulterior oportuniști veniți să jefuiască. La rândul său, președintele Emmanuel Macron a promis că cei vinovați vor fi pedepsiți. Scena politică a reacționat dur, liderul de extremă dreapta Marine Le Pen acuzând rivalii din extrema stângă că au „legitimat violența”, în timp ce Jean-Luc Mélenchon s-a delimitat de jafuri, calificându-le drept „contrare metodelor noastre”.

Protestele vin pe fondul nemulțumirilor legate de prețurile combustibililor, salarii, dar și de situația dificilă a fermierilor și pompierilor. Apelurile lansate online pentru reînvierea mișcării „vestelor galbene” sporesc temerile autorităților că actuala criză socială se va amplifica, în plin deficit bugetar și cu alegerile prezidențiale din 2027 la orizont.