Legătura dintre timpul petrecut în faţa ecranelor şi problemele de sănătate mintală la adolescenţi este mult mai complexă decât se credea până acum. Un studiu recent realizat pe mai mult de 21.000 de gemeni scoate la iveală că predispoziţia genetică şi mediul familial joacă un rol uriaş în apariţia depresiei şi anxietăţii.
Cercetarea a fost publicată joi, în revista Nature Human Behaviour, de către specialiştii de la Institutul Karolinska din Suedia. Oamenii de ştiinţă au urmărit participanţii începând de la vârsta de nouă ani, pe parcursul întregii perioade a adolescenței şi până la maturitate, analizând timpul liber petrecut în faţa ecranelor.
Datele au arătat că, la vârsta de 15 ani, adolescenții care petreceau peste șase ore zilnic cu activități interactive, precum jocuri video sau rețele de socializare, aveau o probabilitate de peste două ori mai mare să primească un diagnostic de depresie sau anxietate, comparativ cu cei care utilizau ecranele cel mult două ore pe zi. Totuși, când cercetătorii au comparat gemeni din aceeași familie, în special gemeni identici, aceste diferențe s-au redus considerabil.
Factorii genetici schimbă datele problemei
Studiul a demonstrat că asocierile dintre ecrane şi problemele psihice au fost mult mai puternice în cazul activităților interactive şi aproape absente pentru activitățile pasive, cum ar fi simpla vizionare de programe TV sau materiale video.
„Rezultatele noastre sugerează că asocierea ar fi putut fi supraestimată în unele cazuri, deoarece factorii familiali comuni nu au putut fi luados pe deplin în considerare”, a explicat Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska şi unul dintre autorii principali ai studiului.
Autorii subliniază că cercetarea este de tip observațional și nu poate stabili o relație directă de cauzalitate. În perioada următoare, specialiştii intenţionează să analizeze mai detaliat conţinutul urmărit de tineri şi motivele utilizării dispozitivelor digitale, pentru a înţelege mai bine impactul real asupra sănătăţii mintale.
